A urmat deruta veneticului căruia şi traseul ascensorului îi este o călătorie iniţiatică. Cu sau fără card, am avut parte de atletism între etaje, ba mai mult, între departamente. Adămuţ, custode al marketingului absolut, ezita pentru început să-l folosească pe “flat plan” şi îmi tot insinua în discuţie “oglinda revistei”, Any mi-a vorbit în 30 de secunde despre media plan, iar domnul Matache mă iniţia în tainele rate card-urilor. La celălalt etaj, Flavia mă educa cum să sondez piaţa online prin cifre şi îmi punea la încercare talentele de editor serios şi minimalist (fără întortocheli pandoristice) de care nici eu nu aveam habar. Defazajul s-a produs cu memorabilul proiect Orange Young Club, când marketingul a devenit un bâlci ospitalier care nu te lăsa să stai locului şi te îmbia să-i iei toate tiribombele la rând, cu sete. Simulări de machete, contacte, articolaşe…şi toată utopia a căpătat proporţii în real. New Media, cu condeiul ei, discret, o melodie chill out în spatele monitoarelor LCD, s-a retras timid din faţa poftei de hard rock cu care m-a sedus woodstock-ul din celălalt departament, amplasat trei etaje mai sus. Plec şi acum capul în faţa surorii Flavia Cozma, mama lor, făuritoarea celebrităţii FHM-istice a Gogu-Kaizerului (primul personaj pe care îl aveam în comun la momentul prima-doua zi). O rog şi acum să îmi ierte cheful de pogo şi dat din plete, şi am certitudinea că mă pricepe căci nici pentru ea perioada pokemon nu e în mezozoic.
Cu top managementul am pornit o interacţiune cum nu se poate mai bizară şi stângace. Dacă pe Theo l-am confundat cu un potenţial amic care să îmi destăinuie şiretlicurile companiei…şi tare jenă mi-a fost să aflu că nu asta îi era menirea, pe Lucian l-am luat la cunoştinţă când mi-a atras atenţia profetic înt-o discuţie liberă cu angajaţii despre team-building “Carmen, atenţie! Poate fi valabil şi pentru tine!”…şi aşa era.
Am lăsat de o parte discuţiile despre Weber, Marx şi Durkheim, mi-am refulat ruşinea de a fuma în faţa “şefului” şi l-am şifonat cu întrebări şi curiozităţi pe “Adămuţ-geniu-dubios”… l-am secat, l-am făcut să aibă coşmaruri cu mine întrebându-l cum se calculează GRP-ul şi CPP-ul.
După care, m-am îndrăgostit. TO BE CONTINUED…
